Podul de peste rîu, cîntărind două tone și ceva, a fost furat azi-noapte. Echipa de procurori, venită de la București pentru investiga­rea unui caz de corupție cu Fonduri Europene, a trebuit să treacă dincolo, în satul vecin, unde urma să audieze un martor, cu barca cu care Stelu Pândele merge la furat struguri din viile de pe mar­ginea rîului. În sat au poposit recent cîțiva inși de la Fundația Monte Cristo din Marsilia, o fundație avînd drept obiect de activitate protejarea imaginii lui Edmond Dantes, celebrul erou al nu mai puțin celebrului roman Contele de Monte Cristo de Al. Dumas.

Șovăială Lîngă gardul stînd să cadă al Institutului schelălăie un cățeluș rămas de unul singur. De la cîțiva metri distanță, o pisică tărcată îl privește nedumerită. Nu știe dacă s-o rupă la fugă sau să-i dea o labă. Cu noroc Nicolae Spătaru. Flăcău vesel, mereu binedispus, dar ocolit de fete pentru că pare veșnic murdar, deși el se spală zilnic. Într-o dimineață de mai, a avut curaj să se urce într-unul dintre autobu­zele IRTA, deși în toate satele de pe parcurs se zvonise că șoferii băuseră toată noaptea, la nunta unui coleg, țuică din marmeladă sintetică.

De pe vremuri Sosit pe neașteptate la redacție, Șeful îi prinde în flagrant delict pe cei din secția Reporter de tip nou: Jucau bambilici. E un prilej fericit de a face scandal. Se foiește, nădușește, zbiară. Obiecția de fond: E vorba de un joc care nu cadrează cu calitatea de membru de partid! Pe post de xerox Ghiță Mardare s-a înfățișat la ghișeu dis-de-dimineață, cu actele necesare pentru a putea ieși din pădure cu o căruță de lemne fără a fi bănuit că le-a furat. A adus, cum i s-a cerut, și o copie după Cartea de Identitate. Atît literele tipărite de autorități, cît și cele care revin solicitan­tului să le completeze sunt scrise de mîna lui.

Dialog — Ce mai face tatăl? — E de trei săptămîni în pămînt. — Și cum se simte? Mai bine? — E de trei săptămîni în pămînt. — (Către un altul). Ce spunea fata asta că i s-a întîmplat lui taică-său? — N-auzi, domnule, c-a murit?! — Dumnezeu să-l ierte! De prin gropi A plouat pe rupte în Marele Oraș. Furtuna, acum trecută, a rupt copacii din parcuri, spre încîntarea televiziunilor nonstop, care transmit în direct dintre crengile căzute pe alei. Canalele curg invers. Nu din afară spre înăuntru, cum ar fi normal, ci dinăuntru spre afară, cum e anormal. Pe străzi, pe bulevarde, prin piețe și scuaruri s-au ivit cît ai clipi mări, ba chiar și oceane.

Agregate Între cele două agregate ultramoderne, comandate cibernetic, materia primă e transportată cu roaba de un zilier șchiop, într-o salopetă jerpelită, care nu-i a lui. Candidați și lăptuci Piața Matache. Locul cel mai frecventat de candidații la primărie. S-au înscris în cursă – vorba jurnalelor – 25 de inși. Toți au găsit de cuviință că printre primele drumuri electorale trebuie să fie și cel la Piața Matache, care e oricum la cîțiva pași de clădirea Primăriei. Precupețele sînt exasperate. Fiecare vizită se lasă cu pagube. Unu: candidatul le ține de vorbă. Doi: clienții cască gura la respectivul, uitînd că au venit la Piață să cumpere mărar.

Conflict cu Prefectura Tabloul instalației electrice a Prefecturii se află în casa lui Guriță Găvănescu (vecinul dinspre cimitir al instituției). Cînd se îmbată, locatarul trage heblul. Clădirea Autorității se scufundă în întuneric. Furios, prefectul iese la fereastră și-l înjură pe vecin de mamă. În ultimul timp, Guriță Găvănescu se face praf mult mai des și mult mai sistematic. A adus de la țară, unde are o livadă cu pruni, zece vedre de țuică, făcută ilegal, pe care și-a propus să le bea cît mai repede. Acum, clădirea Prefecturii se cufundă în întuneric seară de seară.

Celebrul doctor Belciu Belciade, ministrul Sănătății, nu vede bine. Mai bine zis, e aproape orb. Așteptînd să intre la operație, în salonul de mărimea unei hale de montat automobile pe bandă rulantă, pacienții fac haz de necaz. — Domnule! – zice un tînăr asistentului venit să-l pregătească –, sper că în timpul operației va fi cineva lîngă domnul doctor, să-i arate pe unde să taie. Nu de alta, dar eu nu pot s-o fac, pentru că sînt deja sedat. Un altul se consolează deja: — Dacă mor, știu măcar c-am murit de mîna unui ministru, pe cînd ai mei, Dumnezeu să-i ierte!, mureau de mîna unui sanitar beat, pe care-l bătea nevasta cu făcălețul.

Pe meleagurile satului și-a făcut apariția Brigada de combatere a traficului ilicit cu păsărele. E alcătuită din polițiști, jandarmi, ornitologi, membre ale Organizațiilor Internaționale de protejare a zburătoarelor și din înțelepți trași la sorți. La o simplă intervenție, e drept, în forță, au fost salvați cincizeci de scatii, zece mugurari, trei cintezoi, un cînepar și o jumătate de sticlete, dat fiind că pe cealaltă jumătate o mîncase o pisică hoață. Potrivit postului de radio local, operațiunea stă sub semnul Convenției de la Berna, la care a aderat, recent, și țara noastră.

Secvența Doi tipi se fac că-l lovesc cu Dacia lor prăpădită pe un prieten, refugiat pe o ridicătură din trotuar. Prietenul se strică de rîs că nu-l nimeresc. Nu lasă impresia După-amiază de vară toropitoare. Bulevardul e pustiu. Pustii par și clădirile din jur. În stația de autobuz, un singur călător: O femeie trecută de cincizeci de ani. Vîrsta cînd soțului îi ia locul nepoțelul. S-a vîrît cu totul într-o rochie ce aduce mai degrabă a capot. Într-o mînă ține o pungă de plastic din care se ițesc capetele unor morcovi luați ieftin din piață. În cealaltă, lucrarea „Abdomene de vis“, din care citește de zor.

De pe vremuri Din autocritica Clubului Petrolul, reprodusă în Scînteia: „Sistemul de joc defensiv pe care-l utilizează echipa nu corespunde concepției noi, muncitorești, în fotbal.“ Fraudă electorală Biroul Electoral Central a primit o plîngere conform căreia la supermarketul din Corabiștea s-au pus în vînzare televizoare contrafăcute. Circuitele sînt astfel asamblate încît jurnalele de știri înclină tendențios în favoarea partidului de guvernămînt. Petiția, dinadins pătată cu cerneală, pentru a fi credibilă, e în­soțită de o schemă a circuitelor falsificate.