„Sunt nu numai ziarist, ci și prozator, eseist, istoric, reporter de călătorie.” (Ion Cristoiu)
Telefonul de la București
După cum fusese sfătuit din Vintileasa, ajuns la București, Ion Carabă merse direct la Poșta Centrală și căută lista abonaților la serviciul telefonic din Capitală. Era un cărțoi albastru, cu filele rupte și mînjite, o zdreanță tipografică, nu o carte, mă rog, dar el venise la București nu pentru a cerceta starea cărții de telefoane, ci pentru a-l căuta pe Ionel Tacu, despre care toată lumea din sat spunea că e ușor de găsit: E de ajuns să intri în oraș și să întrebi de Ionel Tacu, cel care are un băiat la facultate, și imediat ți se va spune unde stă.
Continuați lectura >
Tik-tok-uri pe sărite
Congres amînat Congresul extraordinar al Partidului, convocat pentru desemnarea Guvernului din umbră, a fost amînat sine die. Femeia de serviciu, la care rămăsese azi noapte cheia, a fugit în Spania cu un căpşunar. Lăcătuşul Partidului n-a reuşit s-o deschidă, deşi se angajase să facă asta în faţa Comitetului Executiv, întrunit în Plen. * Pe șosea O luăm pe șoseaua care leagă Buzăul de Slobozia, indicată de săgeata unui panou căruia îi lipsește vîrful, putrezit de vreme. Inspectoratul General al Poliției și-a tras și el un facebook.
Continuați lectura >
Sfaturi prețioase pentru cei ce merg la recepții și dineuri
Ce sunt recepţiile şi dineurile? Iată o întrebare la care, sunt sigur, familiarii acestor manifestări specifice secolului XX, cu greu ar putea să răspundă. Ca participant din plin la unele din aceste forme de viaţă modernă, aş putea răspunde fără să clipesc: Recepţiile şi dineurile sunt manifestări create pentru a răspunde nevoii funciare a omului de a bea şi mînca pe gratis. O recepţie sau un dineu, indiferent de nivelul şi numărul participanţilor, te încîntă prin eleganţa şi strălucirea toaletelor. Te dă gata murmurul confuz al sutelor de dialoguri, presărat ici-acolo, așa cum se întîmplă cu un cozonac cu stafide, de clinchetul scurt al paharelor...
Continuați lectura >
Un serial despre România de azi: CARACATIȚA
3. Cum a putut fi arestat Gigi Kent Fabuloasa îmbogățire peste noapte a unor personaje postdecembriste ca Zaher Iskandarani, Gigi Kent şi altele n-ar fi fost posibilă fără complicitatea unor vîrfuri ale Puterii. E suficient să amintim în sprijinul acestei teze creditele uriaşe primite pe de-a moaca de respectivii de la bănci, incredibilele facilități în cumpărarea unor proprietăți de stat, expectativa organelor de control faţă de afacerile lor răsunătoare. Cu toate acestea, respectivii au fost vîrîți la zdup, dați pe mîna mass-mediei, tîrîți prin procese. Cum a fost posibil aşa ceva dacă ei s-au bucurat de o înaltă protecţie?
Continuați lectura >
Diversiunea Leonida Lari
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 225, anul II, luni, 22 martie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ Aşa cum arătam în editorialul de sîmbătă, cei doi adversari – opoziţia şi majoritatea parlamentară – n-au avut drept obiectiv, în cadrul şedinţei de vineri, rezultatul votului. Acesta era bănuit de toată lumea, şi de opoziţie, şi de majoritatea parlamentară, şi de analiştii politici. În aceste condiţii, discursurile din şedinţă, atît dinspre opoziţie, cît şi dinspre putere, n-au vizat înclinarea votului într-o parte sau alta. Toată lumea era conştientă că rezultatul votului urma să fie stabilit după alte criterii decît cele ale puterii sau slăbiciunii argumentelor de la tribună.
Continuați lectura >
Telefonul
Vremurile îl făcură pe țăranul sărac Dumitrache Mangu primar, sau cum i se spunea oficial, prin ʼ50, președinte al Sfatului popular al comunei Vintileasa. Într-o zi, mergînd la școală să-și ia băiatul, auzi cum profesoara de Geografie le spune copiilor că Pămîntul e rotund ca un măr și că se învîrtește în jurul Soarelui. Furios, luă băiatul din timpul orei și, a doua zi, îi interzise să se mai ducă la școală. Nevastă-sa, Chirichia, o femeie veșnic speriată dintr-o zi cînd asistase în iarmarocul din Boțîrlău la o bătaie cu furcile, se puse pe bocit. Descumpănit, Dumitrache Mangu lăsă băiatul să meargă la școală...
Continuați lectura >
Tik-tok-uri pe sărite
Spatele mașinii care se tîrăște jalnic pe banda întîi, sigură că n-o va claxona nimeni, arată următorilor șoferi înscrisul: În frîne și în femei să n-ai încredere! Treci pe lîngă mașina cu proza scurtă, amuzat de cele citite. În față, merge ca ochiul mortului, un Tico, pe a cărui lunetă scrie mai mult decît emoționant: Am deja 15 puncte luate. Nu mă stresa. Mă dau eu la o parte, fără să-mi faci semn cu farurile! Mergi mai departe, spre Rîmnicu-Sărat profilat în zare ca un fel de Chicago al Moldovei de Sud.
Continuați lectura >
Turismul la Capri a rămas fără un argument: Orgiile sexuale ale lui Tiberiu
Pe una dintre clădirile care delimitează Piazza Umberto I din Capri, poreclită în ghiduri Piazzetta se poate vedea o placă pe care scrie în latinește: „Împăratului Tiberius Caesar Augustus, care a petrecut aici o bătrînețe liniștită, Senatul și poporul din Capri, în pofida născocirilor infamante ale celor care au venit după el, preastrălucitului conducător, omului echilibrat, în anul 1912, i-au dedicat acest monument”. T. S. Jerome. După care urmează în italienește:
Continuați lectura >
Un serial despre România de azi: CARACATIȚA
2. Dischetele profesorului Ramonte Ce-ar surprinde seria a şaptea a Caracatiţei din realitatea României de azi? Să începem cu sfîrşitul serialului. În ultimele secvențe ale episodului de sîmbătă, Tano Carridi primeşte de la profesorul Ramonte, politician retras în Est după o serie de scandaluri în Italia, dar continuînd să conducă din depărtare noile operațiuni ale Mafiei, o cutie cu dischete conținînd lucruri compromiţătoare din trecutul oamenilor politici italieni. Tano Carridi îngroapă cutia în pămîntul arid al singurătăților în care s-a retras.
Continuați lectura >
FDSN şi-a făcut numărul
Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 224, anul II, sîmbătă, 20 martie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ Aşadar, Motiunea de cenzură a fost respinsă cu 260 de voturi împotrivă şi 192 pentru, din 452 de voturi valabil exprimate. Nici opoziția, nici majoritatea parlamentară nu s-au gîndit că rezultatul votului va fi altfel. Ba chiar s-ar putea spune că nici una dintre cele două forţe adversare nu şi-a dorit ca Moțiunea să fie adoptată. Majoritatea parlamentară, din motive lesne de înţeles. Opoziția, pentru că ea nu și-a propus răsturnarea Guvernului.
Continuați lectura >