Editorial publicat în Evenimentul zilei nr. 219, anul II, luni, 15 martie 1993, la rubrica „Evenimentul zilei văzut de Ion Cristoiu“ Într-unul din numerele săptămînii trecute, publicam pe prima pagină a ziarului nostru o fotografie a dlui Stelian Tănase sub titlul: „Declarîndu-se împotriva moţiunii de cenzură, dl Stelian Tănase a rupt o halcă din opoziţie“. Textul care însoțea fotografia făcea referiri la şedinţa de luni seara a Comitetului Director al PAC, şedinţă la care, sub presiunea dlui Stelian Tănase, s-a decis ca parlamentarii PAC să nu semneze moţiunea de cenzură.
În 1950, în părculeţul din centrul orașului Florești, unde veneau cei din Vintileasa la tîrguieli, fusese plantat un copac în cinstea luptătorilor pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. Pe meleagurile Floreştiului nu se dusese nicio luptă la 23 august 1944. Aflând de lovitura de stat, nemţii îşi luaseră frumos raniţele, tunurile şi mitralierele şi trecură Carpaţii, unde se așezară în poziţie de tragere. În golul lăsat de plecarea nemţilor şi de capitularea Armatei Române, care pusese armele jos şi se uita prosteşte cum vin ruşii peste ea, Armata Roşie o porni puhoi spre Bucureşti.
Cine a zis că omul e o ființă bună la suflet? Dar mai ales cine a zis că bunul creștin se supunea învățăturilor lui Iisus? Și că astfel bizantinul, care făcea zilnic cruci pe toată suprafața pieptului, ajungînd și la pîntec, nu totdeauna supt, își dorea zece obraji, nu doi cît avea, pentru a-i putea întoarce, pe rînd, după ce era pălmuit primul? La Mazinkert, în celebra bătălie din 26 august 1071 dintre selgiucizii conduși de sultanul Alp Arslan, și bizantinii conduși de Împratul Romanos al IV-lea, Diogenes, Romanos a căzut prizonier.
Coadă pe șosea Mașinile în drum spre Bacău s-au întins una în spatele celeilalte într-o coadă de cîțiva kilometrii. Șoseaua s-a îngustat pe neașteptate. Cu două benzi jumate de dus și întors, are acum o bandă dus și două întors. Imposibil să depășești în condițiile asta. Departe, în față, un ins gol pînă la brîu, făcîndu-și umbră cu o pălărie de paie cît roata carului, dă la pedale fără să privească în dreapta și-n stînga, dar mai ales în urmă.
1. O lecție pentru forțele noastre de ordine Spre deosebire de alte călătorii peste hotare, în cea întreprinsă în Israel n-am luat cu mine camera video. Am lăsat-o acasă, lipsindu-mă de avantajul fixării pe peliculă a unor lucruri unice în lume, sub influența știrilor din presa internațională despre măsurile excepționale de securitate din Israel de teama atentatelor teroriste. Obiceiul nostru strămoșesc în materie de ceea ce se numeşte luarea unor măsuri de securitate e știut de toți bucureștenii:...