Într‑o dimineaţă, cam la vreo două săptămâni după ce‑mi redobândisem libertatea, Reldresal, primul secretar pentru afaceri private (aşa‑l numeau ei), veni la mine, însoţit numai de un servitor. El porunci vizitiului să aştepte la o oarecare depărtare şi mă rugă să‑i acord o audienţă de o oră, lucru la care am consimţit bucuros, atât din pricina rangului său şi a meritelor sale personale, cât şi a nenumăratelor servicii pe care mi le făcuse în legătură cu intervenţiile mele la curte.
De vreo săptămînă, televiziunile de ştiri toacă de dimineaţa pînă seara senzaţionalul eveniment al sezonului: Gripa aviară. O găină suspectă de a avea gripă aviară s-a ivit în Firtăuţii din Deal, din Oltenia. Comandouri ale tuturor televiziunilor, inclusiv ale celor de teleshoping, s-au deplasat de urgenţă în satul cu pricina, pentru a înfăţişa naţiunii, în transmisie directă, găina asupra căreia se abătuse nenorocirea. Grămădiţi în faţa aparatelor, telespectatorii din întreaga ţară, unii aflaţi la serviciu, alţii, la domiciliu sau prin berării, au putut vedea o găină căreia i s-a pus pe loc un diagnostic fără posibilitatea de contrazicere: Ca o curcă beată.
TripAdvisor e un site mondial de călătorii, cu 350 de milioane de unici lunar, operând în 47 de ţări. Farmecul site-ului îl dau opiniile călătorilor despre locurile vizitate. Cînd merg peste hotare, mă grăbesc să parcurg opiniile de pe TripAdvisor despre locurile la care am ajuns sau voi ajunge. O fac nu doar pentru că observaţiile celor dinaintea mea sînt de o valoare practică deosebită, aparținând de regulă unor turiști care n-au bani de taxi, dar şi pentru că părerile de pe TripAdvisor reunesc într-o manieră caragialeană unică tembelismul sincer cu fudulia de autor.
1) Am ajuns cu serialul 24 la jumătatea sezonului trei. Atent îndeosebi la vicleniile scenariștilor, observ cu invidie talentul de a întreține suspansul. Dacă eu, spectator al unui serial demult încheiat, știut pe de rost aproape, pierd ore întregi pentru a afla, la finele unui episod, ce s-a întîmplat, prin accesarea episodului următor, ce să spun de telespectatorul care a urmărit 24 în direct? Fiecare episod se încheie cu o lovitură de teatru, una dintre cele mai frecventate fiind ținerea pistolului la tîmpla cuiva...
Înţeleg că eraţi chemat să participaţi la vizionările pieselor de teatru şi filmelor, pentru că aveau nevoie de dumneavoastră, ca de un om capabil să facă anumite conexiuni să salveze ceea ce se putea salva dintr-o piesă de teatru sau un film. De-a lungul timpului, v-aţi schimbat... Vă reamintesc că, în perioada în care eraţi asistent universitar, refuzaţi să daţi citate din Ceauşescu. Eu l-am avut ca idol pe Camil Petrescu, dar, după o anumită vîrstă, nu l-am mai suportat. Cînd eram tînăr, radicalismul personajelor sale mă fascina.
Ca de obicei, la cinci dimineaţa se sună deşteptarea cu ciocanul în bucata de fier de lângă baraca ascunsă a comandamentului. Intermitent, sunetul pătrunse fără vlagă prin geamurile căptuşite cu un strat de gheaţă de două degete şi amuţi curând: era frig şi gardianul de serviciu nu avea chef să sune mai mult. Sunetul se stinse, iar dincolo de geam era întuneric ca în toiul nopţii, când Şuhov se sculase să-şi facă nevoile. Întuneric şi atât.
Prin 1950, Vasilica Istrate din Vintileasa Deal a trecut printr-o mare cumpănă. Era cît pe-aci să fie judecată şi condamnată pentru tentativă de sabotare a campaniei de primăvară. Aşa cum avea să povestească mai tîrziu Gavrilă Istrate, tatăl Vasilicăi, în trenuleţul mixt Floreşti-Vidra, unui tînăr prozator interesat de „obsedantul deceniu”, în acel an, Vasilica făcu prostia să-i dea atenţie lui Florea Natijaru, tractoristul venit în sat de la SMT Floreşti pe timpul campaniei de primăvară.
Anul 547, Înainte de Christos. Mii de pelerini urcă pe valea fluviului Pleistos, către Sanctuarul lui Apollo din Delfi. Au venit nu numai din cetăţile greceşti, dar şi din alte părţi ale lumii: din Asia Mică, din Egipt, din Tracia. Unii au debarcat mai întîi în portul Kyra. Alţii au venit de la Atena, de la Sparta, din alte părţi ale Greciei antice, pe jos. răbătînd sanctuarul, ajunge la Templul lui Apollo, unde prooroceşte Pithia, pelerinii îşi fac ablaţiunile la izvorul Castalia, dintre stîncile abrupte numite Fedriade.
1. Abia acum am o imagine de ansamblu, absolut necesară, cred, asupra întregului an 1942. Făcusem greșeala de a mă concentra exclusiv pe Stalingrad. Pentru a înțelege marea confruntare, una dintre cele mai mari la nivel mondial, trebuie să te întorci la punctul de plecare. Acesta e decembrie 1941, cînd eșecul Operațiunii Tayfun, de cucerire a Moscovei, îi obligă pe cei doi mari jucători de șah – Stalin și Hitler – să-și regîndească strategia. Stalin, departe de lumea reală, și disprețuitor cu dușmanii, crede că declanșarea unei ofensive de proporții pe toate fronturile...
Dumnevoastră faceţi întotdeauna opinie separată. Una dintre cărţile dumneavoastră chiar se intitulează „Singur împotriva tuturor“. De ce? Politicienii nu ştiu, dar nimic nu mă poate cuceri decît o vorbă bună şi nimic nu mă poate îndîrji, decît ostilitatea. Mama mă bătea cu un par şi se enerva că nu fug şi că trebuie chiar să mă bată. Sînt însă uşor de dezarmat cu o vorbă bună. Pe lîngă toate acestea, timp de cîţiva ani buni aţi realizat revista Festivalului de Film de la Costineşti...